Aug 132010
 

Cu dedicatie pentru ACAD VAN DER CLEF:

pui de urs la schitul sfanta ana din sinaia

pui de urs la schitul sfanta ana din sinaia

pui de urs la schitul sfanta ana din sinaia

3 Responses to “HAPPY.”

  1. Super! 🙂
    pupici mah
    si clef
    si molf
    si … stii tu… hhh

  2. Ion si Vasile vanatori, printr-o padure la vanat de ursi. La un moment dat,
    Apare un urs fioros mormaind de se auzea in toata padurea. Vasile urla din rasputeri la Ion:
    – Ioane, fugi ca vine ursu!
    Vanatorii, panicati, o iau la fuga. Dupa cateva minute de sprint prin hatisuri, Ion se opreste, ocheste si trage, nimerindu-l pe urs intr-un testicol;
    Ursul disperat, turbat, urland, o ia la fuga si mai tare dupa ei. Mai fug ei ce mai fug si iar se opreste Ion, ocheste si trage din nou, nimerindu-l pe
    urs in celalalt testicol.
    Ursul si mai disperat, cu bale la gura, innebunit, continua sa-i alerge.
    Vasile catre Ion (care a tras) spune:
    – Auzi ba, Ioane, tinteste’n gatu’ ma-tii odata la cap, ca eu cred ca asta, vrea sa ne manance, nu sa ne violeze!!!!!

    🙂

  3. Un ateu se plimba prin pădure minunându-se de frumuseţile naturii: Ce
    copaci impresionanţi! Ce râuri cristaline! Ce animale frumoase! La un
    moment dat, în timp ce se relaxa, omul aude în spatele lui zgomote
    ciudate.
    Când se întoarce vede un urs ca-n poveşti: mare, frumos, sănătos şi
    cu poftă de mâncare.
    Îngrozit, ateul o ia la fugă, însă ursul avea condiţie fizică, aşa că
    îl urmează conştiincios…
    Tipul era atât de îngrozit încât la un moment dat se împiedică şi
    cade. Ursul îl apucase deja de un picior aşa că omul, paralizat de
    frică, răcneşte:
    – Doamnee!
    În secunda următoare, timpul se opri, ursul îngheţă în poziţia în
    care se afla, pădurea rămase neclintită şi o lumină se revărsă din
    cer. Tipul, şocat, auzi o voce:
    – Mi-ai negat existenţa toată viaţa, le-ai explicat şi altora că sunt
    un mit, ai pus toată creaţia Mea pe seama întâmplării cosmice… vrei
    acum să te salvez? Pot eu să te consider credincios, cu adevărat?
    Ateul se uită fix în lumină şi răspunse:
    – Aş fi ipocrit să îţi cer brusc să mă consideri credincios, dar
    poate ai reuşi într-un fel să devină ursul creştin?
    – Foarte bine, răspunse vocea.
    Lumina dispăru, zgomotul pădurii reveni. Ursul îl eliberă din
    ghearele sale, îşi împreună labele din faţă şi spuse:
    – Doamne, binecuvântează aceste bucate. Amin.

Leave a Reply

(required)

(required)

Citeste si despre:close